În organizarea Departamentului pentru Tineret şi a Asociaţiei Tineretului Român Unit - ASTRU Cluj, sâmbătă, 7 iunie 2008, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Întâlnirii Copiilor din Eparhia de Cluj-Gherla. Peste 550 de copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani, s-au reunit la Beclean, pentru a primi iubirea lui Isus. Au sosit însoţiţi de preoţii parohi, de catehete, responsabili laici şi părinţi. Tema întâlnirii - "Isus ne iubeşte pe fiecare", a fost şi titlul imnului cântat de mai multe ori în acea zi de copiii din parohiile Eparhiei de Cluj-Gherla.

După primirea Preasfinţiei Sale Florentin în Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", a avut loc un moment de rugăciune, fiind sfinţită Icoana copiilor, o ilustrare bizantină a pasajului din Evanghelia de la Luca (18, 16) în care Isus spune: "Lăsaţi copiii să vină la mine…". A urmat o procesiune condusă de Episcop, cu preoţii, copii din parohiile prezente la Beclean şi credincioşi, cu Icoana purtată de către copii, de la biserică spre spaţiul special amenajat în incinta Şcolii Generale "Ghe. Silaşi" din Beclean.

Întâlnirea Copiilor a avut în centru Sfânta Liturghie, celebrată de Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu şi de preoţi. În cadrul celebrării liturgice, Icoana copiilor a fost înmânată, de către reprezentanţii copiilor din Protopopiatul Beclean, copiilor din Protopopiatul Rodna - unde va avea loc Întâlnirea Eparhială a Copiilor în anul 2009.

Un rol important a avut corul de copii "Allegria" al capelei "Sfântul Iosif" din Cluj-Napoca, condus de Cristina Patraşcu. Vocile curate ale micilor corişti au dat celebrării o notă de optimism şi candoare.

După Sfânta Jerfă, PS Florentin şi pr. Cristian Goia, consilier pentru pastoraţia tinerilor, au înmânat diplome reprezentanţilor fiecărei parohii prezente, părea că şirul lor nu se termină, copiii au făcut prin prezenţa lor luminoasă o mărturie de credinţă, au răspuns chemării lui Isus şi a Bisericii.

Bucuria a fost pe toate feţele micilor participanţi, ei au fost înconjuraţi de baloane colorate, jucării, fiind organizată tombolă, bansuri şi jocuri. Copiii s-au putut exprima prin desene pe asfalt, au dansat şi s-au înveselit animaţi de clowni - tineri echipaţi în costume colorate.

Totul a fost pregătit de echipa de 60 de animatori, tineri din protopopiatele Eparhiei şi ASTRU Cluj, de comunitatea locală din Beclean, împreună cu pr. protopop Felician Neagoş şi pr. Alin Cândea, responsabil cu pastoraţia tinerilor în Protopopiat, pentru ca micuţii să înţeleagă că sunt copiii lui Isus, Cel ce îi iubeşte cu o iubire nesfârşită. Scopul întregii acţiuni a fost acela de a-i conduce pe micuţi la întâlnirea cu Dumnezeu, desigur prin felul specific vârstei, prin nevinovăţia şi receptivitatea lor la tot ce e lumină, veselie şi culoare. Ei vor păstra în amintire această zi, îşi vor aminti de Isus care îi iubeşte şi vor duce prezenţa lui Isus în viaţa lor cotidiană, în familii şi în şcolile unde învaţă.

Preasfinţia Sa Florentin a fost întrega zi în mijlocul copiilor, i-a condus în rugăciune, dar a fost cu ei şi în jocul şi cântecul ce le e caracteristic, le-a dăruit iconiţe şi binecuvântare.

Viorica Sabo, redactor
Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla

Codruţa Fernea,
Preşedinte ASTRU Cluj

Crez, salut sau obişnuinţă?

Învierea lui Hristos este fundamentul credinţei noastre. Fără Înviere nu ar exista creştinism, motiv pentru care mulţi sunt aceia care atacă şi lovesc acest fundament al creştinismului. Nu sunt puţine cazurile în aceşti ultimi ani, când diferiţi oameni, pretindeau că au găsit dovezi ce pot demonstra contrariul. Ceea ce nu se ştie, sau probabil că se ştie, dar şi-au încercat şi ei norocul, este faptul că de două mii de ani de când Hristos a Înviat au fost mereu născocitori de argumente, prin care se încerca negarea realităţii Învierii lui Hristos. Primii născocitori au fost arhiereii iudei, care aflând de la soldaţii ce păzeau mormântul că Hristos a înviat „s-au adunat ei împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi soldaţilor, zicând: Spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam; şi de se va auzi aceasta la dregător, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei luând arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi.” (cf. Mt. 28, 11-15) Exemplele ar putea continua până în zilele noastre când alţi născocitori pentru tot atât de mulţi bani, ba chiar mult mai mulţi (pentru că Hristos se vinde bine), inventează, compun romane şi fac săpături arheologice nutrind speranţa că vor zdruncina credinţa creştină. Şansele de reuşită sunt însă mici, Hristos cel Înviat din morţi nu este doar o legendă, o idee, ci o persoană vie ce a promis:„ eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (cf. Mt. 28, 20), El este cel care a învins odată şi pentru totdeauna răul şi dă ajutor tuturor celor ce, încercaţi fiind de astfel de născociri, îl cer de la El. Ceea ce este dureros însă sunt atacurile indirecte pe care uneori creştinii, laici sau preoţi, le aduc Învierii lui Hristos. Foarte mulţi sunt aceia care dupa Slujba Învierii salută cu Hristos a Înviat, dar puţini sunt cei ce conştientizează ceea ce spun şi mult mai puţini, din păcate, cei ce-şi trăiesc viaţa în conformitate cu ceea ce mărturisesc. Creştinii au uitat să trăiască în această bucurie a învierii, nu se mai bucură că Mântuitorul nostru Isus Hristos prin patima, moartea şi învierea sa, ne-a răscumpărat din păcat. Ei trăiesc viaţa de credinţă timoraţi, bucurându-se eventual de hainele noi ce şi le-au cumpărat şi de mâncarea multă pe care au pregătit-o. La Biserică parcă le vine greu să asculte predicile preoţilor, care uitând să se bucure că Hristos a Înviat, încearcă să compenseze prin noi taxe sau prin mai mari taxe pentru a se putea bucura şi ei... ( că doar Hristos se vinde bine). Trist dar adevărat! Creştinii nu mai au nevoie de alte născociri ce să combată Învierea lui Hristos, ei o combat singuri prin comportamentul lor. Adevărul însă rămâne: Hristos adevărat a Înviat. Iar unii creştini mai curajoşi îl afirmă prin faptele lor, prin vieţile lor, prin tot ceea ce ei sunt. Sărbătoarea Sfintei Învieri din acest an este o nouă invitaţie pentru un nou început, un nou strigăt ce cheamă creştinii şi nu numai pe ei la o nouă bucurie, la adevărata bucurie; bucurie ce eliberează, bucurie ce dă speranţă, bucurie ce dă pace, bucuria lui Hristos cel Înviat. Să ne bucurăm cu toţii şi „să binecuvântăm pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după mare mila sa, prin învierea lui Isus Hristos din morţi, ne-a născut din nou, spre nădejde vie” (Cf. 1 Pt. 1,3).

Alin CINDEA

Au fur et à mesure que je scrute les Écritures, dans les séminaires, les cours ou dans la Lectio Divina, je me rends compte que la Parole de Dieu transmise par la Sainte Écriture ne reste pas seulement un objet d'étude. Elle me permet, chaque fois, une véritable expérience de Dieu à travers l'expérience progressive qu'en fit Israël depuis son origine jusqu'à la plénitude de la Révélation dans la personne de Jésus Christ. L'histoire qui nous est transmise n'est pas seulement l'histoire des Juifs mais elle est notre histoire, c'est l'histoire de chaque homme qui veut vivre en communion avec Dieu, c'est ma propre histoire. Le Dieu d'Israël devient notre Dieu, le Père de Jésus Christ devient notre Père. Je dis qu'il devient parce que pour pouvoir dire en vérité qu'il est notre Père, on doit le découvrir en scrutant les Écritures. Bref, la Sainte Écriture ne nous apporte pas seulement une connaissance nécessaire pour notre foi, mais par elle, Dieu lui-même nous façonne pour une plus grande communion avec Lui.

Alin CINDEA
Séminariste de Roumanie, Maison Saint-Roch