EU, TU SI EL

Articolul aparut in Rasunetul despre tabara de la Costinesti

2009-09-12T21:38:37+00:00

Serile de la Costine?ti

Mar, 08/09/2009 - 00:00 | Ion Radu Z?greanu

Am fost de mai multe ori la Costine?ti, cu elevii �n tab?r?, at�t pe vremea lui Nicolae Ceau?escu, c�t ?i dup? aceea. Dac? �nainte de 1990, cineva mi-ar fi spus c? �n anul 2009 voi veni la Costine?ti �n compania unui preot greco-catolic ?i c? ne vom putea ruga, a? zice ,,la scen? deschis??, i-a? fi replicat , c? a?a ceva nu se va �nt�mpla niciodat?. Dar mari sunt minunile Tale, Doamne! Toate aceste s-au petrecut �n perioada 24-29 august a. c., c�nd am participat la Costine?ti, la o tab?r? ecumenic? a Grupului Marian de Evanghelizare al tinerilor de la parohia greco-catolic? din Beclean, condus de preotul Alin C�ndea. Aceast? tab?r? ecumenic? a fost organizat? cu scopul unei mai bune cunoa?teri reciproce �ntre componen?ii s?i, pentru tr?irea intens? a unui timp de rug?ciune , pentru o mai eficient? formare spiritual?. Au participat tineri de diferite confesiuni: greco-catolici, ortodoc?i , reforma?i. Pentru mine, aceast? nou? descindere �n Costine?ti a avut semnifica?ii aparte. Am rev?zut dup? vreo patru ani, o sta?iune de pe litoral, pe care am �ndr?git-o cel mai mult, m-am aflat �n ,,ga?ca? unor tineri minuna?i ?i sub binecuv�ntarea unui preot d?ruit misiunii sale. Nu am s? uit aceste zile de cur? marin?, asociat? unei ,,cure? de via?? spiritual? emo?ionant?. Nu am s? uit �n special serile de rug?cine din curtea localului unde am fost caza?i, Sf�nta Liturghie, dar mai ales orele de adora?ie. Acest timp petrecut la Costine?ti, sunt sigur, c? va reverbera pozitiv, �n to?i cei prezen?i acolo, m�ine sau peste o vreme. Chiar dac? �n cur�nd, nu vom deveni cu mult mai religio?i, chiar dac? nu de m�ine cineva din grupul de la Costine?t, nu va renun?a la anumite vicii, ceea ce s-a petrecut aici, va rodi �n felul nostru de a fi, �n modul de a-l c?uta pe Dumnezeu, de a ne apropia de el, de a ne comporta cu semenii no?tri. Dup? liturghie sau adora?ie, p?rintele Alin C�ndea , dup? un expozeu al temei anun?ate a fi analizat?, �i provoca pe tineri la discu?ii amicale. Re?in tema ,,Ce vrei s? faci cu via?a ta??, a? zice, �ntrebare de destin, apoi subiectele : ,,Rela?ia p?rin?i-copii?, ,,Despre rug?ciune? etc. A? putea spune c? am fost ni?te privilegia?i ai unor zile extraordinare. S-a �ngem�nat armonios, timpul de plaj? ?i mare, cu cel de rug?ciune, de plimbare pe malul m?rii, de recreere, cu ore de discotec?, cu taclale prietene?ti l�ng? un pahar de bere. A fost minunat, Dumnezeu ne-a oferit timp frumos, ap? cald?, iar grupul de tineri s-a comportat foarte bine. �n ceea ce m? prive?te , am mai �nv??at ceva. Dup? 38 de ani de profesorat, �mi doresc s? am calmul ?i tactica de a ,,lucra? cu tinerii, cu elevii �n general, a p?rintelui Alin C�ndea. C�nd uneori, voi mai ajunge cu elevii mei �n ,,ipostaze? �ncordate, �mi voi aduce aminte de spusele p?rintelui Alin C�ndea adresate tinerilor la Costine?ti : ,,-V? spun toate acestea fiindc? v? iubesc ?i-mi pas? de voi?. La re�ntoarcere, pe autocar, dup? ce Benedict, micu?ul familiei C�ndea, ne-a adus aminte s? ne rug?m pentru revenirea noastr? acas?, le-am propus tinerilor s?-?i consemneze impresiile lor �ntr-un jurnal. Citez din p?rerile lor: ,,O experien?? interesant?. Am beneficiat de efectul relaxant al m?rii, de rug?ciune, de invita?ie la medita?ie? ( Alexandru Neago?) ; ,,Am stabilit o leg?tur? mai st�ns? cu Dumnezeu...aici am descoperit �mpreun? o scoic? foarte rar?: prietenia? ( Iulia Molnar) ; ,,Mi-a oferit ?ansa de a-i cuno?te mai bine pe prietenii mei ?i de a deslu?i mai profund misterele naturii? ( Andrada Gald?u) ; ,, Am primit prietenie ?i cre?tere �n credin??, am f?cut un nou salt spre am evalua personalitatea, credin?a, iubirea? ( Carmen Timoce) ; ,,�n aceast? tab?r? ecumenic? mi-am dat seama c? Dumnezeu este prezent oriunde, chiar ?i pe malul m?rii? ( Iulia Pastor) ; ,, Am �mbinat cotidianul cu lauda lui Dumnezeu, f?r? s? �ncerc s? fac ceva special �n acest sens. Totul a venit de la sine. Noi tinerii am demonstrat c? exist? distrac?ie cu m?sur? ?i pe m?sur?? ( Mihaela Pop) etc. Au sprijinit financiar realizarea acestei tabere ecumenice familia Mircea Mititean ?i deputatul Radu Moldovan, cons?teanul meu din Chintelnicul copil?riei mele de la cantonul CFR nr. 41 din aceast? localitate. Sceptic uneori �n viitorul ??rii noastre, trebuie s?-mi atenuez aceast? stare fiindc? exist? ?i tineri, care bine �ndruma?i, pot deveni chez??ia unui alt destin pentru Rom�nia.

Si tinerii din grupurile mariane de evenghelizare au contribuit la reusita acestui eveniment

2009-03-24T15:42:50+00:00

Pelerinaj cu indulgenta plenara la Beclean 19.03.2009, Cluj (Catholica)

�n ziua de duminica, 15 martie 2009, �n localitatea Beclean, s-a desfasurat un pelerinaj �n onoarea Sf�ntului Apostol Pavel. Beclean se afla pe lista localitatilor �n care PS Florentin Crihalmeanu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a stabilit prin decret ca se poate obtine indulgenta plenara �ntr-o perioada anume - �n acest caz 9-16 martie - din Anul Sf�ntului Pavel. �n dimineata zilei de duminica, PS Florentin a fost primit la biserica noua din Beclean de pr. protopop Felician Neagos, pr. Alin C�ndea si credinciosii parohiei, dupa care s-a celebrat Sf�nta Liturghie. Alaturi de PS Florentin au concelebrat pr. Anton Crisan, Vicar cu preotii, pr. Ioan Frisan, protopop de Bistrita si preoti din parohiile �nvecinate. Au fost prezenti credinciosi din protopopiatele Beclean, Bistrita si Cluj-Napoca. Raspunsurile liturgice au fost date de corul parohiei din Beclean.

�n predica la Sf�nta Liturghie dupa meditarea Evangheliei duminicii, Episcopul a prezentat viata si personalitatea Apostolului Neamurilor, Sf�ntul Pavel: "Avem �n fata ochilor mintii noastre un om cu o educatie superioara, un adevarat intelectual si un prim teolog al Bisericii. Paul reuseste sa schimbe g�ndul apostolilor, care erau pescari, oameni simpli, arat�ndu-le c�t de importanta este deschiderea spre neamuri. �n acest fel, Biserica crestina face progrese remarcabile, at�t de puternice �nc�t secolul al IV-lea va gasi Peninsula Anatolica plina de nuclee de �nvatatura crestina: de-a lungul Nilului, dar si �n Ierusalim s-au �ntemeiat foarte multe manastiri. Totul a pornit de la acest om care a avut curajul unui drum, am spune, singuratic �n calatoriile sale... Este viata unui om care a urmat vocatia de crestin deplin. Dupa �nt�lnirea cu Hristos, mesajul sau central este Hristos mort si �nviat pentru noi".

"Despre teologia Sf�ntului Apostol Pavel am putea vorbi foarte mult. Pavel este foarte spectaculos, dar nu exagerat �n exprimari. Foloseste multe imagini colorate, cunoscute: a soldatului, a corabierului, a luptatorului, pentru a le oferi oamenilor imagini sugestive �n lupta spirituala. �n acelasi timp, Pavel este constient ca Dumnezeul pe care-L cautam nu este departe, ci este �n noi. De aceea ne invita sa dezvoltam omul interior - pentru ca suntem temple ale Spiritului Sf�nt. Ne invita sa nu-L cautam pe Dumnezeu �n alte parti si sa nu ne facem dumnezei din materia pe care o utilizam sub diferite forme... Paul este nu numai un apostol (trimis al lui Hristos), Paul deschide calea misionarismului - a merge la cei care nu �l cunosc pe Hristos, indiferent de frontiere, indiferent de cultura. Paul deschide �n acest fel drumul evanghelizarii misionare, dar si al inculturarii".

Dupa celebrarea liturgica, pr. vicar Anton Crisan a dat citire Decretului 496, din 11.09.2009, despre conditiile acordarii indulgentei plenare la Beclean, si au fost rostite rugaciunile prevazute. Dupa rugaciune, PS Florentin a dat binecuv�ntarea indulgentiara. Pr. protopop Felician Neagos a multumit Episcopului, preotilor si credinciosilor pentru participare. PS Florentin a multumit, de asemenea, tuturor celor prezenti la celebrarea liturgica, preotilor si membrilor parohiei si �n mod special corului, pentru activitatea plina de rod pe care o desfasoara la Beclean, dupa care a dat fiecarui credincios iconite si binecuv�ntare. Pr. Neagos �mpreuna cu pr. Alin C�ndea au oferit totodata spre sarutare icoana Sf�ntului Apostol Pavel si Sf�nta Evanghelie, pentru a marca si �n acest fel semnificatia zilei de sarbatoare.

Articolul domnului Ioan Radu Zagreanu aparut in ziarul Rasunetul

2009-03-24T15:40:57+00:00

Liturghie arhiereasc? �n biserica greco-catolic? din Beclean

Vin, 20/03/2009 - 00:00 | Ion Radu Z?greanu

Beclean

Liturghie arhiereasc? �n biserica greco-catolic? din BecleanDuminic?, 15 martie a.c., PS Florentin Crih?lmeanu, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, a participat la sf�nta liturghie duminical? din biserica ,,Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel? din Beclean, cu prilejul acord?rii indulgen?ei plenare, �n cadrul anului dedicat Sf�tului Apostol Pavel. �nt�lnirea credincio?ilor greco-catolici din zona Becleanului ,cu �naltul ierarh a fost precedat? de o s?pt?m�n? de rug?cine, de preg?tire pentru ob?inerea indulgen?ei plenare. Noaptea dinspre ?apte spre opt martie, s�mb?t? spre duminic? ,a fost declarat? noapte de veghe. Credincio?ii beclenarii ?i nu numai, au participat toat? noaptea la un program de rug?ciune care a �nceput cu liturghia tinerilor, a continuat cu o adora?ie euharistic?, calea crucii, cu liturghia de la miezul no?ii, cu rozariul, cu audi?ii de c�ntece religioase, cu predici, cu c�ntece interpretate de corul bisericii, cu m?rturisiri ?i cuminec?ri. �n s?pt?m�na urm?toare ( 9-14 martie), pe l�ng? obi?nuita liturghie de diminea??, �n fiecare sear? �ncep�nd cu ora 19 s-a oficiat c�te o alt? liturghie urmat? de predic?, adora?ie euharistic? ?i calea crucii. Foarte mul?i credincio?i s-au m?rturisit ?i s-au cuminecat. La programul religios din seara zilei de 14 martie au participat ?i preo?ii Nicolae Jarda ?i Ioan Login Ceuca din S�ngeorz-B?i ?i Salva, �nso?i?i de credincio?i din parohiile lor. Prin decret episcopal, Biserica Greco-Catolic? din Becleana fost aleas? ca loc de primire a indulgen?ei plenare, �n cadru Anului Paulin. Toate persoanele care ?i-au m?rturisit p?catele, s-au cuminecat , au rostit Credeul, Tat?l nostru ?i M?rire Tat?lui, �n aceast? biseric?, �n s?pt?m�na 9- 16 martie 2009 , au primit iertarea p?catelor m?rturisite, din toat? perioada existen?ei lor. PS Florentin Crih?lmeanu a fost �nt�mpinat de protopopul Felician Neago?, de preotul Alin C�ndea, de protopopul Ioan Fri?an din Bistri?a, de al?i preo?i ai parohiilor apropiate. Un grup de copii au d?ruit alesului oaspete flori, p�ine ?i sare. A urmat sf�nta liturghie.�n predica sa PS Florentin Crih?lmeanu s-a referit la semnifica?iile duminicii paraliticului. A explicat �nsemn?tatea indulgen?ei plenare ?i a f?cut o prezentare aproape monografic? a vie?ii ?i activit??ii Sf�ntului Pavel, a �ndemnat pe credincio?i s?-l �nt�lneasc? pe Cristos asemeni Sf�ntului Pavel Vicarul Episcopiei de Cluj-Gherla, preotul Anton Cri?an a dat citire Decretului Episcopal referitor la alegerea Bisericii Greco-Catolice din Beclean ca loc de primire a indulgen?ei plenare, �n cadrul Anului Paulin. Au fost citite c�teva imnuri ale Sf�ntului Pavel ?i invoca?ii c?tre acesta. Dup? liturghie s-au rostit : Credeul, Tat?l nostru ?i M?rire Tat?lui. Protopopul Felician Neago? a mul?umit PS Florentin Crih?lmenu pentru prezen?a sa printre credincio?ii beclenari. PS a mul?umit localnicilor pentru primirea f?cut?, celor doi preo?i ai parohiei pentru asidua lor activitate spiritual?, pentru construc?ia noii biserici. PS Florentin Crih?lmeanu s-a �nt�lnit cu membrii consiliului parohial, al celui pastoral, cu tinerii, cu componen?ii corului ?i cu cei care desf??oar? activit??i de voluntariat, �ndemn�ndu-i s?-?i continue munca lor , spre folosul celor carea au nevoie de ei, spre binele bisericii, urm�nd acel model al ?colii Ardelene, de luminare spiritual? ?i cultural? a na?iunii. Vizita PS Florentin Crih?lmeanu confirm? �nc? o dat? efervescenta activitate desf??urat? �n cadrul parhiei greco-catolice din Beclean, sub �ndrumarea celor doi preo?i, at�t �n plan spiritual , c�t ?i �n cel cultural.

Articolul domnului Virgil Ratiu aparut in ziarul Mesagerul

2009-02-01T01:42:10+00:00

Simpozion dedicat lui Grigore Sila?i

Ora 14:06:22 30 ianuarie 2009

S-a n?scut �n 25 ianuarie 1836 la Beclean. A urmat cursuri normale, gimnaziale la N?s?ud, Dej ?i Cluj. �n 1855 se �nscrie la Teologia Greco-Catolic? din Blaj, de unde pleac? cu burs? la Seminarul Central Catolic "Sf. Barbara" din Viena. Dup? absolvire, �n 1859, r?m�ne pentru preg?tirea doctoratului pe care �l ob?ine �n 1862 la Univesitatea vienez?. Este desemnat vicerector ?i sluje?te la Colegiul "Sf. Barbara" p�n? �n 1872. Din aceast? postur? realizeaz? multe fapte culturale pentru rom�nii din Transilvania ?i nu numai, pentru studen?imea rom�n? de la Viena. Este membru al Societ??ii "Rom�nia Literarie", apoi al "Rom�nia Jun?". P�n? �n 1872 tip?re?te ca redactor "Sionul Rom�nesc", foaie bisericeasc?-literar?-?colar?. Din 1872 este profesor la Universitatea maghiar? din Cluj, unde pred? limba ?i literatura rom�n?. Scrie ?i public? nenum?rate studii de specialitate. �n 1877 Academia Rom�n? �l alege membru de onoare. Tip?re?te c?r?i, colaboreaz? la diferite reviste rom�ne?ti. �n 1884 este �nl?turat de la catedr? de c?tre studen?imea maghiar?, dar continu? s? fie activ �n toate manifest?rile culturale rom�ne?ti. �n anul premerg?tor mor?ii se retrage la N?s?ud, unde moare la 17 ianuarie 1897. �n memoria acestui mare c?rturar, Protopopiatul din Beclean al Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma a organizat un simpozion care s-a desf??urat la Biserica "Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel". �n deschiderea �nt�lnirii a avut loc o slujb? de pomenire a celui care a fost preot, profesor, academician, oficiat? de pr. protopop Felician Neago? ?i pr. Alin C�ndea. Andrei Moldovan a prezentat �n linii mari, cu anumite accente, via?a ?i activitatea lui Grigore Sila?i, oferind detalii ?i despre expozi?ia de fotocopii organizat? ca omagiu, pr. Alin C�ndea a prezentat aspecte din teologia lui Grigore Sila?i, muziograful Constantin Catalano a vorbit pe larg despre revista "Sionul Rom�nesc", o publica?ie de mare folos pentru rom�nii din Transilvania ?i de peste Carpa?i, Ion Radu Z?greanu a prezentat ?i comentat poezia care se tip?rea �n revista pomenit?, scrieri semnate de teologi, protopopi ?i studen?i, prof. Valer Opri?a a f?cut o descindere �n activitatea lui Sila?i de la Viena, ca ambasador ?i mesager al luptei rom�nilor pentru drepturile lor, iar Aurel Podaru a vorbit despre Cenaclul "Grigore Sila?i" (1968) din Beclean, ridicarea bustului marelui c?rturar �n fa?a ?colii care-i poart? numele, lucrare realizat? de sculptorul Vasile Rus Batim. ?tefan Mese?an a adus un omagiu �n versuri lui Grigore Sila?i. Dup? �ncheierea simpozionului, participan?ii au depus flori la bustul celui s?rb?torit ?i comemorat.

Virgil RA?IU

La Multi Ani!

2008-12-31T22:59:36+00:00

Un An Nou cu multa credinta si iubire in inimi, pace in suflete, sanatate deplina si Binecuvantari din partea Bunului Dumnezeu.

Incertitudini

2008-12-08T00:30:38+00:00

Poate oare fiin?a uman? s? ajung? s? dob�ndeasc? acea �n?elepciune superioar? pentru a deslu?i tainele fericirii? Oare nu e ea creat? tocmai cu acest scop de a se bucura de lini?tea spiritual? si starea permanent? de �mplinire ? Noi, omenii, suntem crea?i �ntr-o manier? special?, suntem deosebi?i ?i unici, suntem �nzestra?i cu valori, dob�ndim ?i altele pe parcursul vie?ii, dar de?inem ?i capacita?i pe care de cele mai multe ori le valorificam prea pu?in. Suntem mereu �ncuraja?i �n a fi competitivi, �n a ne autodep??i fizic, dar prea pu?in spiritual. ?i oare, nu �n asta const? fericirea, �n a ne mul?umi �n acela?i timp ambele aceste p?r?i interdependente pe p?m�nt: sufletul, c�t ?i trupul ? Prin ac?iunea de autoconservare omul se �ngrije?te de binele s?u trupesc, dar oare care este remediul unui suflet pur ? C?ci, p�n? la urm?, fericirea necesit? cur??enie, adev?r, speran??. A? vrea sa propun o solu?ie. Mi-a ?optit fericirea un mic leac spiritual : lini?tea. Dar oare c�t? lini?te ?i c�t? profund? ascultare necesita inima pentru ca ,,trilul?? ei s? fie auzit ? Eu cred c? e nevoie de o judecat? cump?tat?, de pruden??, pentru a ?ti ce-i aceea fericirea. De?i, atunci c�nd sim?i c? �ntreaga fiin?? ?i-e �nv?luit? de mul?umire sufleteasc? sim?i, doar sim?i, parc? f?r? o intens? cugetare. Fericirea e o consecin?? a iubirii, iubirea ?esut? meticulos pe ?coarde dulci de lini?te? (cit�ndu-l pe Blaga).

Andrada GALD?U

Un gand prietenilor mei

2008-12-08T00:20:49+00:00

Dragii mei, chiar daca nu sunt in mijlocul vostru asta nu inseamna ca nu sunt cu voi, ca nu ma gandesc sau ma rog pentru voi. Este ora 2�� noaptea, poate unii dintre voi dormiti demult altii probabil abia acum ati ajuns acasa ( fiecare isi traieste viata in felul lui, dar nadajduiesc ca niciunul dintre voi nu vrea sa si-o iroseasca ci sa o construiasca pe Isus Cristos, roca cea tare ce da sens adevarat vietii). In primul capitol al Faptelor Apostolilor, pe care voi l-ati citit si meditat, Apostolul Luca se adreseaza cititorului numindu-l Teofil ( TEO- FIL = iubitor de Dumnezeu), si vreau sa va readuc aminte ca vi se adreseaza fiecaruia in parte, deoarece in fiecare dintre voi exista un TEOFIL. De acest lucru sunt sigur. Fiecare dintre voi il iubeste pe Dumnezeu, dar aceasta iubire trebuie manifestata si exersata, nu numai vorbita si inchipuita. Aceasta iubire, ca orice alta iubire, cere sacrificii. Atunci cand iubim ne facem timp pentru persoana iubita , la fel iubirea ce i-o acordam lui Dumnezeu solicita alocarea timpului nostru atat de pretios. Sunt sigur ca toti cei ce vor aloca din timpul lor rugaciunii, faptelor bune, evanghelizarii, manifestand iubirea lor pentru Dumnezeu vor fi mult mai fericiti si din ce in ce mai putin plictisiti. Vor fi aprinsi de acest foc al iubirii si la fel de fericiti ca orice om indragostit. Kirkegard spunea " Oricine traieste in lume fara sa-l iubeasca pe Dumnezeu devine obosit de el insusi exprimand oboseala prin plictiseala fata de viata, dar cel ce iubeste pe Dumnezeu, traieste cu Cel a carui prezenta da si celei mai nesemnificative vietii o semnificatie infinita.'' Cea mai putin plictisitoare viata a fost cea a lui Isus. Plina de Dumnezeu, consumata de iubire si cu un tel suprem. Imi doresc pentru fiecare dintre voi o viata animata de iubire si nicidecum diminuata de plictiseala sau, chiar mai rau, ucisa de ura. Cu multa dragoste, in Isus Cristos Domnul nostru, al vostru Alin.

Articolul domnului Zagreanu aparut in Ziarul RASUNETUL

2008-09-06T23:18:55+00:00

A treia edi?ie a taberei parohiale de var? - P?RIN?I ?I COPII - de la Vima Mic?

S�m, 06/09/2008 - 00:00

�n perioada 29-31 august a. c. s-a desf??urat la Vima Mic?, jude?ul Maramure?, a treia edi?ie a taberei parohiale de var?-P?RIN?I ?I COPII. Un grup de 56 de credincio?i greco-catolici de la parohia ,,Sfin?ii Mihail ?i Gavril? din Beclean s-au deplasat la Vima Mic?, ei fiind caza?i �n gospod?ria p?rin?ilor preotului Alin C�ndea, ini?iatorul acestei tabere parohiale. Nucleul de baz? al beclenarilor a fost alc?tuit din cei 38 de tineri din ,,Grupul Marian de Evanghelizare?. Scopul acestei tabere urm?re?te �mbinarea educa?iei religioase a tinerilor, cu petrecerea recreativ?, pl?cut? a timpului, �n mijlocul naturii, socializarea grupului , consolidarea colabor?rii �ntre adul?i ?i copii ?i nu �n ultimul r�nd sus?inerea moral? a credincio?ilor din parohia Vima Mic?, �nc? obstruc?iona?i ?i timora?i pentru faptul c? au �ndr?znit s? �?i recupereze biserica �nainta?ilor.

De data aceasta tab?ra a coincis cu hramul bisericii din Vima Mic?, ,,Sf?ntul Ioan Botez?torul?, iar duminic?, 31 august, la liturghie a participat ?i PS Florentin Crih?lmenu, Episcopul Diecezei de Cluj-Gherla ?i vicarul Anton Cri?an. Oaspe?ii beclenari, primi?i cu sufletul deschis de c?tre p?rin?ii preotului Alin C�ndea, de bunicul s?u, de alte rudenii, s-au campat �n gr?dina, �n f�narul, �n locuin?a acestora. Vineri seara (29 august) participan?ii la aceast? tab?r? ?i-au petrecut timpul dup? bunul plac. O parte dintre ei l-au acompaniat vocal pe preotul Felician Neago?, care a dovedit �nc? o dat? c? a r?mas acela?i pasionat ?i priceput chitarist. Semnalul preg?tirilor pentru vizita PS Florentin Crih?lmeanu ni l-a dat lelea Rozalia C�mpan.

Sprijinit? �n dou? bote ea a venit la troi?a din crucea drumul ,peste drum de casa parohial?, s? pun? prosoape ?i flori. Fream?tul apropiatului eveniment a cuprins repede ?i pe membrii familiei p?rin?ilor preotului Alin C�ndea. A doua zi, dup? o noapte �n care ploaia a r?sunat de c?teva ori peste corturile pelerinilor, ace?tia au participat la liturghia oficiat? de preo?ii din Beclean,de preotul paroh Grigore - Ioan C�mpan ?i de doi diaconi. P?rintele Alin C�ndea le-a vorbit tinerilor despre taina c?s?toriei, despre c?utarea ?i alegerea viitorului partener de via??. Preotul Grigore-Ioan C�mpean a prezentat programul zilei de dumnic?.

Tinerii din Beclean s-au deplasat la casa parohial? ?i au dat o m�n? de ajutor pentru preg?tirea vizitei PS Florentin Crih?lmeanu. Apoi am plecat pe valea r�ului L?pu?. C�?iva seniori ?i-au �ncercat norocul la pescuit, iar ceilal?i au urcat pe dealuri, au str?b?tut p?durile ?i au ajuns la pe?tera de pe Dealul Cet??ii. Acolo i-a a?teptat surpriza unei nea?teptate �nt�lniri cu ni?te presupu?i ur?i care morm?iau �n bezna pe?terii. De fapt ,,fiarele? erau c�?iva tineri trimi?i �nainte pentru a pune la �ncercare curajul c?l?torilor. Dup? ce s-a ie?it din pe?ter?, ne-am adunat �n cerc ?i p?rintele Alin C�ndea ne-a propus s? facem o decad? de rozar ?i ne-a �ndemnat ca timp de 15 minute s? medit?m, s? ne examin?m con?tiin?a, trec�ndu-ne �n revist? raporturile cu semenii no?tri. ?in�ndu-ne cu to?ii de m�n?, am rostit un Tat?l nostru.

Au fost momente formidabile. Locul ales pentru rug?ciune era l�ng? o cruce de lemn ,,plantat?? de un grup de tineri parizieni, cu c�?iva ani �n urm?, condu?i tot de p?rintele Alin C�ndea. S? te rogi, s?-?i examinezi con?tiin?a, acolo pe �n?l?imea dealului, l�ng? o cruce de lemn, s? te resfe?e v�nturile ?i soarele, s? ai la picioarele privirii minun??iile naturii, acestea sunt f?r�me de timp de neuitat. Seara am participat �n biseric? la utrenie ?i la o adora?ie euharistic?. P?rintele Grigore - Ioan C�mpean a anticipat tema evangheliei de duminic? ?i a �ndemnat pe tineri s? mediteze asupra disponibilit??ii noatre de a ierta. �ntruc�t p?rintele Alin C�ndea a declarat sear? peniten?ial?, 37 de tineri s-au m?rturisit, urm�nd ca ei s? se cuminece. A doua noapte a fost friguroas?. Duminic? febra s?rb?torii era tot mai vizibil?. Tinerii beclenari si-au �mbr?cat tricourile ro?ii , au ag??at �n piept insignele mariane. Pe tricouri era scris: ,,Ajut?-ne Doamne, s? fim de folos Bisericii ?i neamului nostru?, ,,Eparhia de Cluj-Gherla?. PS Florentin Crih?lmeanu a fost primit de preotul paroh ?i de un grup numeros de preo?i, a fost �nt�mpinat de tinere fete �mbr?cate �n costume populare, de fe?i?a-bijuterie Antonia, nepoata p?rintelui Alin C�ndea, �mbr?cat? ?i ea tot �n costum popular de moro?anc?.

Ele au d?ruit flori alesului oaspete. A fost a doua vizit? a PS Florentin Crih?lmeanu �n aceast parohie, dup? dificila retrocedare a bisericii, �n urm? cu zece ani. PS Florentin Crih?lmeanu ?i-a amintit de fostul cantor al bisericii, care la precedenta vizit? i-a redat con?inutul predicii episcopului Iuliu Hossu, �n urm? cu 61 de ani. Vizita �naltului ierarh s-a desf??urat sub semnul iert?rii, de fapt aceasta a fost ?i tema predicii sale. PS a amintit de cuvintele Cardinalului Alexandru Todea care afirma c? : ,,suntem dispu?i s? iert?m, dar biserica noastr? s?-?i reintre �n drepturile sale fire?ti?. Preotul paroh Grigore-Ioan C�mpean a f?cut o retrospectiv? a re�nfiin??rii parohiei greco-catolice din Vima Mic?. �n urm? cu 10 ani s-a celebrat aici prima liturghie greco- catolic?, de la interzicerea Bisericii Blajului , �n curtea brut?riei din localitate. �n 23 iulie 1998, dup? numeroase frecu?uri ?i fr?m�nt?ri s-a intrat �n biserica, revenit? �n propietatea BRUR. Apoi trei luni liturghiile s-au oficiat �n casa p?rin?ilor preotului Alin C�ndea.

Tot anul acesta s-au �mplinit 106 ani de la prima sfin?ire a bisericii. P?rintele paroh a mul?umit PS Florentin Crih?lmeanu, preo?ilor, credincio?ilor, grupului de la Beclean, pentru prezen?a lor la acest eveniment. ?i-a exprimat nemul?umirea pentru faptul c? nici un reprezentant al oficialit??ilor locale nu a catadicsit s? fie de fa??. PS Florentin Crih?lmeanu i-a �ndemnat pe localnici s? frecventeze biserica, s? tr?iasc? �n adev?r ?i iertare cu fra?ii lor ortodoc?i, a mul?umit preotului paroh, preo?ilor ?i credincio?ilor participan?i la hramul bisericii. A mul?umit �n mod special tinerilor de la Beclean, corului de la parohia din Beclean, condus de doamna Angela V?lean, i-a binecuv�ntat personal pe cei prezen?i ?i le-a �nm�nat iconi?e.

A urmat o agap? fr??easc? �n curtea bisericii. �nainte de a pleca PS Florentin Crih?lmeanu a vizitat tab?ra tinerilor din Beclean. A?eza?i pe iarba verde, �mpreun? cu PS Florentin Crih?lmenu, sub dulcele soare al sf�r?itului de august, beclenarii ?i gazdele lor au interpretat c�ntece religioase, au ascultat povestioarele pilduitoare ale �naltului prelat. Din nou p?rintele Felician Neago? ne-a �nc�ntat cu melodiile chitarei sale. A fost un alt moment emo?ionant care a �ncheiat fericit aceast? tab?r? parohial?. De la Vima Mic? PS Florentin Crih?lmeanu a plecat s? viziteze parohiile Dolheni ?i Vima Mare. Ne-am �mbarcat �n ma?ini ?i �n autocar ?i am pornit spre Beclean, nu �nainte de a-i �mbr??i?a ?i a le mul?umi p?rin?ilor p?rintelui Alin C�ndea, rudeniilor sale pentru g?zdu ire, pentru masa oferit? dup? liturghia duminical?.

IOAN RADU ZAGREANU

Zilele Mondiale ale Tineretului - Lourdes 2008

2008-08-11T15:51:47+00:00

?aizeci ?i ?ase de tineri din Eparhia Rom�n? Unit? cu Roma, Greco-Catolic? de Cluj-Gherla au ales s? �?i petreac? Zilele Mondiale ale Tineretului la Lourdes. Asocia?ia Tineretului Rom�n Unit ? ASTRU Cluj �mpreun? cu Grupul de rug?ciune ?Triumful Inimii Neprih?nite a Mariei? au organizat un itinerar spiritual ?i cultural �ntre 11 ?i 24 iulie 2008.

Zilele Mondiale ale Tineretului - Lourdes 2008 au fost o celebrare la nivel european care a avut loc concomitent cu celebrarea mondial? de la Sydney, Australia, �n cadrul jubileului Lourdes - 150 de ani. Pe tot parcursul itinerarului, tinerii au fost �nso?i?i de Pr. Anton Cri?an ? sincel cu preo?ii ?i persoanele consacrate, Pr. Alin C�ndea ? Beclean ?i Pr. Mihai Kiss ? Cluj-Napoca.

Vineri, 11 iulie 2008 pelerinii s-au �mbarcat �n autocar, iar a doua zi diminea?a grupul a vizitat ora?ul Viena, capitala Austriei unde s-a celebrat o Sf�nt? Liturghie ?i a urmat vizitarea cultural? a ora?ului. Seara a c?l?uzit pa?ii spre Rosenheim, �n Germania, unde g?zduirea a fost asigurat? de c?tre Centrul pentru Elevi ?i Studen?i al Bisericii Catolice.

Duminic?, 13 iulie 2008, �n cursul serii priveli?tea Parisului ap?rea �n fa?a ochilor celor c�teva zeci de tineri, iar dup? cazarea la Parohia Notre Dame de l?Immaculate Conception, a urmat vizitarea ora?ului, continuat? a doua zi, Ziua Na?ional? a Fran?ei, �n loca?ii de �nc?rc?tur? spiritual?, dar ?i cultural?, precum Capela Medaliei Miraculoase, Bazilica Notre Dame, Bazilica Sacre Coeur, Arcul de Triumf , Turnul Eiffel, Strada Champs-Elysees, etc.

A doua zi, �n 15 iulie 2008, se ajungea la Lourdes unde urma s? aib? loc programul propriu zis: pelerinajul la Lourdes, dar ?i celebrarea Zilelor Mondiale ale Tineretului. Evenimentul a �nceput cu un concert �n Biserica Sf�nta Bernardeta �n cursul serii. Zilele la Lourdes �ncepeau cu rug?ciunea de diminea??, cateheza pe temele Botezului, Fericirilor ?i a Mariei apoi programele alternative aproape identice pentru toate zilele: liturgia apei, drumul apei, �mb?ierea �n piscinele cu ap? din izvor, m?rturii, concerte, retransmisii ale evenimentelor de la Sydney.

�n fiecare zi s-a celebrat Sf�nta Liturghie de c?tre cei aproape 25 de episcopi ?i peste 100 de preo?i participan?i la eveniment, au avut loc procesiuni mariane, liturgie peniten?ial? cu posibilitate de a primi sacramentul reconcilierii, etc. Un eveniment important a fost Drumul Jubileului cu cele patru opriri ale sale, semn al particip?rii la marele jubileu Lourdes - 150 de ani.

Prin catehezele de care am avut parte �n fiecare zi, ?inute �n limba rom�n? de Pr. Adrian Stoica (Dieceza de Ia?i, capelan la Lourdes), am urmat-o pe Bernadeta Soubirous pe drumul ei de via?? cre?tin?. Patru locuri au marcat cele patru zile ale �nt�lnirii noastre ?i catehezele, locuri semnificative pe Drumul jubileului Lourdes 2008. Aceste patru locuri, transmit fiecare �n parte un mesaj: Biserica parohial? - botezul, bucuria de a fi cre?tin; �nchisoarea ? tr?irea Fericirilor, Grota ? �nt�lnirea cu Fecioara Maria , Spitalul ? Euharistia, p�inea vie?ii ve?nice.

O dat? finalizat evenimentul, grupul s-a v?zut nevoit s? fac? cale �ntoars? ?i s? revin? la obi?nuin?a cotidianului, nu �nainte de a c�nta minunile crea?iei divine. Pe drumul de �ntoarcere, tinerii au fost caza?i la Seminarul Teologic de la Toulon (Domaine de la Castille), apoi a doua zi, la Cannes, au avut parte de soarele ?i marea prezente acolo.

Mar?i, 22 iulie 2008, grupul s-a oprit s? �l salute pe Sf�ntul Anton de Padova, chiar la el acas? unde a fost celebrat? o Sf�nt? Liturghie �n ritul bizantin. Seara, prin amabilitatea Seminarului Teologic Minor de la Rubano, pelerinii au fost caza?i ?i a avut loc o mic? petrecere de sf�r?it.

Cu to?ii s-au reg?sit acas?, la Cluj-Napoca, �n 24 iulie 2008, �n cursul dimine?ii, memor�nd evenimentele frumoase tr?ite �mpreun? ?i a?tept�nd celebrarea Zilelor Mondiale ale Tineretului din 2011 care va avea loc la Madrid, �n Spania ?i va participa ?i Sf�ntul P?rinte.

Sursa - ASTRU

Roma... vazuta de ANDRADA GALDAU

2008-08-10T18:05:20+00:00

SONURI DIN ESEN?A

ETERNIT??II

Moto: ,,Roma ? ora?ul istoriei vizibile, unde trecutul

unei �ntregi emisfere pare a se mi?ca intr-o

procesiune funerar? cu ciudate si ancestrale

imagini si trofee adunate de departe.?

George Eliot

Roma?ora? al str?zilor �nguste ? M? sim?eam oarecum

nedemna de-a vizita o ,,noua lume? ?in�nd cont de umilele mele cuno?tin?e

ce le aveam despre Italia, despre Roma. ,,Ciao ! Come va ??? ai alte pu?ine

expresii f?ceau parte din sectorul uneia din emisferele mele cerebrale, la

nivelul limbilor str?ine, etajul doi, italiana. Iat? ce motiveaz? prezen?a

ghidului de conversa?ie. Dac? e?ti un cititor corect si nu te plictise?ti

repede, pe parcursul acestei lecturi o s?-ti dest?inui traducerea unui

cuv�nt interesant ce a st�rnit r�sul �n drum spre Vatican? .

Emo?ii, fric?, entuziasm provocate de un prim zbor cu avionul .

Ei bine, nervii opticii ai tovar??ilor mei au luat-o razna, fiind nedumeri?i de

informa?ia ce-aveau s-o transmit? mai departe la creier : avionul era roz !

Am numit-o ,,c?l?torie-n viitor?? ; fiecare element p?rea o

reu?ita a evolu?iei. �nceputul cunoa?terii era �ns? doar un prim pas, urm�nd

s? ie?im din v�rtejul viitorului si sa ne cufund?m �ntr-un umil dar valoros

trecut.

,,Azi vom merge-n t?r�mul viselor si vom culege �mplinirea

dorin?ei de a fi in dou? locuri deodat? !?? Malul drept al fluviului Tibru

dezv?luie enigma unuia dintre microstatele europene : Vaticanul. Un picior

�n micul stat suveran ?i unul �n ,,mantia?? sa?marele ora? Roma si dorin?a ni

s-a-mplinit ! ,,Hei ! N-ai uitat ceva??? Ah! Cuv�ntul promis : ,,bafi?? ! ?i ghici

ce-nseamn? ? Musta?? :D.. ale c?rui reverbera?ii vor reveni �n timp.

Piazza Navona ? unde statuile au g?sit elixirul umanit??ii.

Aceasta g?zduie?te un minunat decor in miniatura ce reprezint? ieslea

din Betleem. Fiind �nt�mpina?i de statuia libert??ii ?i de farmecele unui

b?tr�n vrac, am hot?r�t s? le descoperim misterul : erau oameni care luau

pr�nzul ,,infinit?? cu toridul soare pentru a supravie?ui.

Fontana di Trevi ? vraja unui nimb de gheata. ,,Dac? arunci un

b?nu? �n f�nt�n?, te vei �ntoarce �n Roma??, spune legenda.

Il Colosseo ? cuf?rul reminescen?elor. De mic? m-a fascinat

Monumentul. Acolo am cunoscut o iluzie vizual?, mai concret o fals?

cunoa?tere? creierul a confundat prezentul cu trecutul pentru o

scurt? perioad? de timp ?i astfel s-a creat un fenomen Deja Vu.

Niciodat? nu am vrut s? citesc ultima pagina a unei c?r?i p�n?

nu am citit toate celelalte dinaintea ei. Obi?nuiesc s? p?strez cea mai

gustoas? buc??ic? de pe farfurie p�n? la sf�r?it. De aceea, poate,

Basilica Santa Maria Maggiore �?i are descrierea �n �ncheiere. Ploaie,

mister, adev?r, confuzie, eliberare au sorbit ceaiul �n preajma-mi,

afl�ndu-m? �n acea biseric?. Glasul �ngeresc al unui cor, albul incolor al

purit??ii ce acoperea orice victorie a unor eventuale inten?ii metafizice,

parfumul unei singure dependen?e mi-au fredonat sonuri din esen?a

eternit??ii. ?i uite dovada ca triumful c?l?torului �n timp �mi apar?ine.

Roma? ora? al str?zilor �nguste ?

Andrada GALD?U

Întâlnirea Eparhială a Copiilor: Isus ne iubeşte pe fiecare de la Beclean

2008-08-06T01:25:29+00:00

�n organizarea Departamentului pentru Tineret ?i a Asocia?iei Tineretului Rom�n Unit - ASTRU Cluj, s�mb?t?, 7 iunie 2008, s-a desf??urat cea de-a II-a edi?ie a �nt�lnirii Copiilor din Eparhia de Cluj-Gherla. Peste 550 de copii cu v�rste cuprinse �ntre 6-12 ani, s-au reunit la Beclean, pentru a primi iubirea lui Isus. Au sosit �nso?i?i de preo?ii parohi, de catehete, responsabili laici ?i p?rin?i. Tema �nt�lnirii - "Isus ne iube?te pe fiecare", a fost ?i titlul imnului c�ntat de mai multe ori �n acea zi de copiii din parohiile Eparhiei de Cluj-Gherla.

Dup? primirea Preasfin?iei Sale Florentin �n Biserica "Sfin?ii Apostoli Petru ?i Pavel", a avut loc un moment de rug?ciune, fiind sfin?it? Icoana copiilor, o ilustrare bizantin? a pasajului din Evanghelia de la Luca (18, 16) �n care Isus spune: "L?sa?i copiii s? vin? la mine?". A urmat o procesiune condus? de Episcop, cu preo?ii, copii din parohiile prezente la Beclean ?i credincio?i, cu Icoana purtat? de c?tre copii, de la biseric? spre spa?iul special amenajat �n incinta ?colii Generale "Ghe. Sila?i" din Beclean.

�nt�lnirea Copiilor a avut �n centru Sf�nta Liturghie, celebrat? de Preasfin?ia Sa Florentin Crih?lmeanu ?i de preo?i. �n cadrul celebr?rii liturgice, Icoana copiilor a fost �nm�nat?, de c?tre reprezentan?ii copiilor din Protopopiatul Beclean, copiilor din Protopopiatul Rodna - unde va avea loc �nt�lnirea Eparhial? a Copiilor �n anul 2009.

Un rol important a avut corul de copii "Allegria" al capelei "Sf�ntul Iosif" din Cluj-Napoca, condus de Cristina Patra?cu. Vocile curate ale micilor cori?ti au dat celebr?rii o not? de optimism ?i candoare.

Dup? Sf�nta Jerf?, PS Florentin ?i pr. Cristian Goia, consilier pentru pastora?ia tinerilor, au �nm�nat diplome reprezentan?ilor fiec?rei parohii prezente, p?rea c? ?irul lor nu se termin?, copiii au f?cut prin prezen?a lor luminoas? o m?rturie de credin??, au r?spuns chem?rii lui Isus ?i a Bisericii.

Bucuria a fost pe toate fe?ele micilor participan?i, ei au fost �nconjura?i de baloane colorate, juc?rii, fiind organizat? tombol?, bansuri ?i jocuri. Copiii s-au putut exprima prin desene pe asfalt, au dansat ?i s-au �nveselit anima?i de clowni - tineri echipa?i �n costume colorate.

Totul a fost preg?tit de echipa de 60 de animatori, tineri din protopopiatele Eparhiei ?i ASTRU Cluj, de comunitatea local? din Beclean, �mpreun? cu pr. protopop Felician Neago? ?i pr. Alin C�ndea, responsabil cu pastora?ia tinerilor �n Protopopiat, pentru ca micu?ii s? �n?eleag? c? sunt copiii lui Isus, Cel ce �i iube?te cu o iubire nesf�r?it?. Scopul �ntregii ac?iuni a fost acela de a-i conduce pe micu?i la �nt�lnirea cu Dumnezeu, desigur prin felul specific v�rstei, prin nevinov??ia ?i receptivitatea lor la tot ce e lumin?, veselie ?i culoare. Ei vor p?stra �n amintire aceast? zi, �?i vor aminti de Isus care �i iube?te ?i vor duce prezen?a lui Isus �n via?a lor cotidian?, �n familii ?i �n ?colile unde �nva??.

Preasfin?ia Sa Florentin a fost �ntrega zi �n mijlocul copiilor, i-a condus �n rug?ciune, dar a fost cu ei ?i �n jocul ?i c�ntecul ce le e caracteristic, le-a d?ruit iconi?e ?i binecuv�ntare.

Viorica Sabo, redactor Episcopia greco-catolic? de Cluj-Gherla

Codru?a Fernea, Pre?edinte ASTRU Cluj

Hristos a Inviat.

2008-04-28T22:02:03+00:00

Crez, salut sau obi?nuin???

�nvierea lui Hristos este fundamentul credin?ei noastre. F?r? �nviere nu ar exista cre?tinism, motiv pentru care mul?i sunt aceia care atac? ?i lovesc acest fundament al cre?tinismului. Nu sunt pu?ine cazurile �n ace?ti ultimi ani, c�nd diferi?i oameni, pretindeau c? au g?sit dovezi ce pot demonstra contrariul. Ceea ce nu se ?tie, sau probabil c? se ?tie, dar ?i-au �ncercat ?i ei norocul, este faptul c? de dou? mii de ani de c�nd Hristos a �nviat au fost mereu n?scocitori de argumente, prin care se �ncerca negarea realit??ii �nvierii lui Hristos. Primii n?scocitori au fost arhiereii iudei, care afl�nd de la solda?ii ce p?zeau morm�ntul c? Hristos a �nviat ?s-au adunat ei �mpreun? cu b?tr�nii ?i ?in�nd sfat, au dat bani mul?i solda?ilor, zic�nd: Spune?i c? ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe c�nd noi dormeam; ?i de se va auzi aceasta la dreg?tor, noi �l vom �ndupleca ?i pe voi f?r? grij? v? vom face. Iar ei lu�nd argin?ii, au f?cut precum au fost �nv??a?i.? (cf. Mt. 28, 11-15) Exemplele ar putea continua p�n? �n zilele noastre c�nd al?i n?scocitori pentru tot at�t de mul?i bani, ba chiar mult mai mul?i (pentru c? Hristos se vinde bine), inventeaz?, compun romane ?i fac s?p?turi arheologice nutrind speran?a c? vor zdruncina credin?a cre?tin?. ?ansele de reu?it? sunt �ns? mici, Hristos cel �nviat din mor?i nu este doar o legend?, o idee, ci o persoan? vie ce a promis:? eu sunt cu voi �n toate zilele, p�n? la sf�r?itul veacului? (cf. Mt. 28, 20), El este cel care a �nvins odat? ?i pentru totdeauna r?ul ?i d? ajutor tuturor celor ce, �ncerca?i fiind de astfel de n?scociri, �l cer de la El. Ceea ce este dureros �ns? sunt atacurile indirecte pe care uneori cre?tinii, laici sau preo?i, le aduc �nvierii lui Hristos. Foarte mul?i sunt aceia care dupa Slujba �nvierii salut? cu Hristos a �nviat, dar pu?ini sunt cei ce con?tientizeaz? ceea ce spun ?i mult mai pu?ini, din p?cate, cei ce-?i tr?iesc via?a �n conformitate cu ceea ce m?rturisesc. Cre?tinii au uitat s? tr?iasc? �n aceast? bucurie a �nvierii, nu se mai bucur? c? M�ntuitorul nostru Isus Hristos prin patima, moartea ?i �nvierea sa, ne-a r?scump?rat din p?cat. Ei tr?iesc via?a de credin?? timora?i, bucur�ndu-se eventual de hainele noi ce ?i le-au cump?rat ?i de m�ncarea mult? pe care au preg?tit-o. La Biseric? parc? le vine greu s? asculte predicile preo?ilor, care uit�nd s? se bucure c? Hristos a �nviat, �ncearc? s? compenseze prin noi taxe sau prin mai mari taxe pentru a se putea bucura ?i ei... ( c? doar Hristos se vinde bine). Trist dar adev?rat! Cre?tinii nu mai au nevoie de alte n?scociri ce s? combat? �nvierea lui Hristos, ei o combat singuri prin comportamentul lor. Adev?rul �ns? r?m�ne: Hristos adev?rat a �nviat. Iar unii cre?tini mai curajo?i �l afirm? prin faptele lor, prin vie?ile lor, prin tot ceea ce ei sunt. S?rb?toarea Sfintei �nvieri din acest an este o nou? invita?ie pentru un nou �nceput, un nou strig?t ce cheam? cre?tinii ?i nu numai pe ei la o nou? bucurie, la adev?rata bucurie; bucurie ce elibereaz?, bucurie ce d? speran??, bucurie ce d? pace, bucuria lui Hristos cel �nviat. S? ne bucur?m cu to?ii ?i ?s? binecuv�nt?m pe Dumnezeu ?i Tat?l Domnului nostru Isus Cristos, care, dup? mare mila sa, prin �nvierea lui Isus Hristos din mor?i, ne-a n?scut din nou, spre n?dejde vie? (Cf. 1 Pt. 1,3).

Alin CINDEA

Un articol din timpul studentiei...

2008-04-17T15:43:40+00:00

Au fur et � mesure que je scrute les �critures, dans les s�minaires, les cours ou dans la Lectio Divina, je me rends compte que la Parole de Dieu transmise par la Sainte �criture ne reste pas seulement un objet d'�tude. Elle me permet, chaque fois, une v�ritable exp�rience de Dieu � travers l'exp�rience progressive qu'en fit Isra�l depuis son origine jusqu'� la pl�nitude de la R�v�lation dans la personne de J�sus Christ. L'histoire qui nous est transmise n'est pas seulement l'histoire des Juifs mais elle est notre histoire, c'est l'histoire de chaque homme qui veut vivre en communion avec Dieu, c'est ma propre histoire. Le Dieu d'Isra�l devient notre Dieu, le P�re de J�sus Christ devient notre P�re. Je dis qu'il devient parce que pour pouvoir dire en v�rit� qu'il est notre P�re, on doit le d�couvrir en scrutant les �critures. Bref, la Sainte �criture ne nous apporte pas seulement une connaissance n�cessaire pour notre foi, mais par elle, Dieu lui-m�me nous fa�onne pour une plus grande communion avec Lui.

Alin CINDEA S�minariste de Roumanie, Maison Saint-Roch